Există
anumite lucruri, locuri, piese şi momente menite să te ajute să treci peste
pierderi colosale, peste eşecurile inevitabile ale vârtejului tumultos numit
viaţă, peste despărţiri premature ori vise înăbuşite în dor.
De câteva
săptămâni încoace, ritmurile aceloraşi cântece tronează peste orice amintire.
VAMA. Dimineaţa Vama, la prânz Vama, seara Vama. Chiar şi trezită din somn în
toiul nopţii, primele lucruri ce se perindă prin mintea mea sunt versurile lor.
E ca şi
cum fiecare notă atinsă mai ia câte un tremur, câte un sărut ori o clipă
fericită. Şi încet încet, orice am descoperit şi a durut dispare. Însă la o a
doua audiţie, notele îşi refac traiectoria în mod descrescător. De la cele mai
importante până la lucrurile aparent insignifiante care acum capătă noi
sensuri. Nicicum nu e bine, ori le iei pe toate şi le arunci în cârca aceloraşi
piese, ori te îmbraci doar în evocări ale trecutului. Orice ai alege, tot te
urmăresc. Sunt acolo şi n-ai ce face. Iei învăţăturile şi regretele şi le pui
în bagajul de experienţe care devine din ce în ce mai greu.
Poate o
pauză, o gură de aer nu ar strica. Oboseala psihică a prea multor gânduri îşi
face simţită prezenţa şi apasă greu. Nu e o şoaptă; mi se strecoară în minte
atât de delicat, încât aproape că n-are formă, ca şi cum ar fi făcute din aer
şi dor. Ajung să mă cert pe mine însămi ... devine chiar caraghioasă credinţa
că nu poate fi adevărat. Pare că dorul din care s-a născut sentimentul nu e al
meu. Dar îmi aparţine în totală şi covârşitoare simţire.
Da băi,
există vise. Dar ele mor odată cu amintirile încredinţate în mod inconştient
unor trupe care îşi fac loc în inima ta. Obişnuiai să mănânci vise pe pâine. La
orice oră din zi sau din noapte. Dar acum eşti aici, eşti real. Asta e
realitatea.
Dar dă-mi 5 minute, o foaie şi un pix, o
ploaie sau o rază de soare şi voi simţi că fac ceea ce-mi place cu adevărat.
Probabil mă voi contrazice peste nu foarte mult timp, da’ nu-i bai, am mereu
visul de care să mă agăţ. Contrazicându-mă din nou şi din nou ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu