Asta
e pentru toate ideile pe care le-am lăsat să-mi scape sperând că vor reveni
cândva. E pentru o viaţă lungă şi fericită, pentru o moarte uşoară şi
liniştită, pentru un om sincer şi drag, pentru a rămâne mereu pozitiv şi a
testa doar atitudinile negative.
Este pentru prietenii pe care nu-i mai
avem lângă noi. Cei care dintr-un motiv sau altul şi-au despărţit paşii de ai
noştri. Pentru prietenii care ne-au văzut în cele mai bune zile şi au avut
grijă de noi în cele mai rele, dar nu ar putea face o diferenţă prea mare.
Pentru oamenii în care avem încredere şi care au grijă de noi. Pentru
îmbăţişările pe care le preţuim mult prea puţin, pentru oamenii pe care îi luăm
de buni fără a-i preţui îndeajuns sau a le mulţumi în felul nostru infantil şi
simplu.
Asta e pentru o jumătate de oră în Rai
înainte ca diavolul să ştie că am murit. Pentru visele pe care le-am făurit şi
legăturile de sânge rupte cu brutalitate. Pentru anotimpuri de singurătate şi
raze de soare ce ne umple sufletele. Pentru aburi de toate felurile, pentru
ploaie şi curcubee şi picuri de rouă şi licăririle pline de speranţă ale
soarelui.
Pentru nopţile nebune, uscate, seci,
arzătoare, parfumate, albe, lungi, frumoase pe care nu ni le vom aminti
niciodată dar pe care le-am petrecut cu nişte oameni de neuitat.
Pentru lacrimile vărsate degeaba,
pentru zâmbetele furate, pentru spasmele musculare plăcute, pentru jocul
mâinilor, pentru limba scoasă vreunui copil dintr-un parc, pentru că nu ai
lăsat bătrânii să stea jos în autobus, pentru că te-ai temut de prima injecţie,
pentru că ai avut speranţa că într-o zi vei fi cea mai frumoasă prinţesă sau un
astronaut priceput. Pentru că ai plâns după Moşu’ şi pentru că urăşti Paştele.
Pentru că până acum ai descoperit
viaţa în toate modurile pe care le-ai vrut şi pentru că ştii că vei mai găsi de
două ori pe atâtea. Asta e pentru tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu