joi, 3 iulie 2014

CRISTINA

Pentru mine Cristina e un fenomen. E omul acela care ştie să trăiască în bucurie, să guste din fiecare clipă numai interiorul dulce caramelizat cu bucăţi mari de nuci. Omul frumos care ştie să facă din tot ceva la fel de frumos ca el. Omul în care totul e doar cald şi bun şi drag. Nimic, niciodată nu va reuşi să treacă de barierele alea faine împodobite cu toate minunăţiile pe care le-a lăsat să-i invadeze spaţiul. Poate într-un moment de slăbiciune, ai zice că liniile fine din jurul ochilor trădează cine e cu adevărat. Ei bine, nu e nevoie de momente de slăbiciune ca să ştii, pentru că va fi mereu sinceră până în măduva oaselor şi dincolo. A urcat pe cele mai înalte culmi, a trecute oceanele cele mai adânci şi mereu mereu a făcut-o pentru un om. Un alt om pe care l-a văzut vrednic de puterea ei şi i-a dăruit o parte din ea. Aşa o inimă compusă din bucăţi care nu se potrivesc perfect dar bate la cea mai mare intensitate nu vei vedea prea des. Zâmbetele ascund deseori vorbe pe care le ţine pentru sine ca să nu rănească. Ca să nu uite de durerea ei prin a lovi în alţii şi nimeni, absolut nimeni nu va ştii prin ce a trecut cu adevărat pentru că nu se plânge şi nu renunţă nici măcar când greutatea prea multor fapte îi înmoaie picioarele. Pentru că mâinile ei ştiu să fie doar păturici bune şi dragi cu care protejează curajoasă tot ce-i aparţine de drept. Totul e bun şi drag legat de ea. A fost zămislită din murmurul zorilor şi i-au fost împletite cununi de lacrimi care s-o protejeze. A fost creată pentru oamenii ei. Oameni pe care şi-i însuşeşte şi încearcă să îi modeleze după cum îi spune sufletul, cei cărora le construieşte căsuţe unde să-i ştie în siguranţă. Iar uneori chiar nu contează dacă are ea de suferit de pe urma vreunei încercări pentru că va fugi în tăcere o vreme şi odată cu prima rază de soare dăruită îşi va reveni şi va aduna chiar mai multă forţă. Uneori te întrebi unde încape atâta... Şi fiindcă florile atât de dragi trebuiau să-i marcheze atât interiorul cât şi exteriorul, are în ea o multitudine de arome şi culori pe care le lasă să zburde libere prin toată fiinţa ei şi să-i ghideze privirea doar spre frumos. Pentru că este mamă şi soră şi prietenă şi bunică şi tată şi artistă. Pentru că uneori mai lasă câteva lacrimi să-i spele privirea doar pentru a vedea mai clar binele ce o înconjoară. Pentru că ea mereu poate şi ştie. Pentru că da, este un fenomen!

Un comentariu: